GHEORGHE CROSNEF (1896 – 1937)

Gheorghe Crosnef s-a nascut la 10 aprilie 1896, in orasul Bazargic, din Dobrogea de sud. Parintii sai erau mici meseriasi. Inca de pe bancile liceului, Crosnef are ocazia sa intre pentru prima data in contact cu marxismul, si acest lucru isi pune pecetea asupra intregii sale vieti. In anii 1912 – 1913, el intra in cercul cultural al fractiunii de stanga din Partidul Social-Democrat din Bulgaria.

Dupa razboiul balcanic din 1913, cand Dobrogea de sud a fost ocupata de imperialistii ramani, Crosnef pleaca la Sofia pentru a-si continua studiile. Acolo el urmeaza cursurile Facultatii de Litere si Filozofie, straduindu-se in acelasi timp sa-si imbogateasca cunostintele marxiste.

In timpul primului razboi mondial, Crosnef, mobilizat in armata, duce o munca de agitatie antirazboinica, demascand pe imperialisti ca adevarati provocatori si beneficiari ai macelului.

In anul 1918, la terminarea razboiului, se intoarce la Bazargic. Incepand din anul 1918, intreaga viata si activitate a lui Crosnef se uneste cu lupta proletariatului din Romania. Ca luptator pentru libertate, educat in spiritual marxismului revolutionar, Crosnef intra in Partidul Comunist din Romania din primele zile cand a fost construit.

In 1924, dupa ilegalizarea partidului, Crosnef se gaseste in fruntea organizatiilor ilegale din Dobrogea.

In anul 1925, Crosnef infiinteaza, impreuna cu un grup de membri ai partidului, o organizatie de lupta pentru apararea intereselor nationale ale populatiei bulgare din Dobrogea asuprita de stapanirea capitalista romana, organizatia denumita D.R.O. (Organizatia Revolutionara Dobrogeana; in limba bulgara –  Dobrogeanska Revolutionna Organizatia).

In acea vreme, atat in sudul Dobrogei, ca si in restul tarii, regimul burghezo-mosieresc dezlantuise o prigoana salbatica impotriva minoritatilor nationale.

Comunistii luptau puternic pentru apararea intereselor oamenilor muncii, indiferent de nationalitatea lor, prin actiuni de masa, prin presa si literatura, legal sau ilegal. In cea mai aspra ilegalitate, comunistii au chemat masele poporului de toate nationalitatile la lupta comuna impotriva exploatarii capitaliste si asupririi nationale.

Ales in Comitetul central al D.R.O., Gheorghe Crosnef, impreuna cu colegii sai revolutionari din aceasta organizatie, si-a dat seama ca numai luptand cot la cot cu poporul asuprit de sistemul capitalist, numai odata cu eliberarea intregului  popor de sub exploatarea regimului capitalist, se va putea infaptui cu succes si eliberarea populatiei exploatate bulgare de sub teroarea imperialismului roman.

D.R.O. organizeaza o serie de actiuni pentru apararea intereselor maselor populare din Dobrogea. Aceste actiuni indreapta asupra lui Crosnef furia guvernantilor capitalisti, care, in anul 1927, il aresteaza si il expulzeaza.

Sanatatea lui Crosnef este afectata intre timp are nevoie de ingrijiri serioase.  Cu toate acestea, in exil, la Viena, Crosnef munceste din rasputeri, tine legaturi stranse cu comunistii, interesandu-se indeaproape de situatia luptei impotriva regimului de exploatare si teroare politica instaurat de burghezia si mosierimea din Romania.

Pentru a-si ingriji boala agravata, pleaca in Uniunea Sovietica. Acolo el urmeaza cursurile unei scoli superioare, devenind profesor de economie politica. In acest timp, el continua sa mentina un contact strans cu miscarea revolutionara de la noi.

Intors in tara in 1935, Crosnef organizeaza si conduce scoli comuniste ilegale. Putin dupa aceea, Crosnef este numit in Secretariatul Comitetului Central al Partidului Comunist si are sarcina de a conduce agitatia si propaganda comunista. In aceasta calitate, Crosnef conducea si redactia ziarului “Scanteia” ilegal.

In tot acest timp, zeci ed articole si manifeste scrise de Crosnef si aparute in editura ilegala a partidului chemau masele largi ale poporului roman si ale minoritatilor nationale la lupta impotriva exploatarii capitaliste si asupririi, impotriva fascismului si a provocarilor de razboi.

Arestat in noaptea de 16 octombrie 1936, Crosnef nu reuseste sa distruga in intregime materialul ilegal pe care-l detinea. Criminalii Sigurantei au gasit la el “Scanteia” din 15 octombrie 1936. Torturile au inceput chiar in locuinta lui, dar calaii nu i-au putut smulge nici un cuvant. Multumita acestui fapt, redactia ziarului “Scanteia” si tipografia ilegala a partidului nu au putut sa-si continue activitatea.

Dup ace a fost torturat si schingiuit la Siguranta timp de opt zile, Crosnef a fost transportat, impreuna cu alti revolutionari, la inchisoarea Jilava si supus unui regim de distrugere, asa numitul regim de “izolare la secret”.

Bolnav de tuberculoza, el era supus unui regim de infometare de catre comandantul inchisorii, criminalul maior Mateescu, care facea schimb de experienta prin corespondenta cu Savinescu, “balaurul” de la Doftana, in cautarea de noi metode de exterminare a detinutilor antifascisti.

Una dintre metode, consta in aceea ca se luau unele masuri de usurare a regimului pentru o zi doua, ca apoi sa fie brusc anulate. Asa se intampla uneori cu lumina in camera sau cu acordarea unei rogojini pentru o singura noapte, etc.

Astfel, lui Crosnef i s-a acordat folosirea unei plapumi adusa de sora sa, plapuma care ii era extrem de folositoare, el fiind grav bolnav si avand nevoie de caldura. Dupa cateva zile, detinutii de la “secret”, care nu mai facusera baie de cateva saptamani, au fost dusi pe rand la baie. Crosnef a fost sfatuit de mai multi revolutionari – prin batai in perete – sa refuze baia. El insa stiind ca are plapuma, asigura ca dupa o baie o  sa-i fie mai cald.

Crima fusese mai dinainte planuita. Dupa baie, lui Crosnef i s-a luat plapuma. Urmarea a fost o raceala, care a provocat agravarea bolii. La 6 februarie 1937, el sa stins din viata, asasinat de regimul capitalist pentru devotamentul sau neclintit fata de clasa muncitoare.

This entry was posted in REVOLUTIONARI and tagged , , , , , , , , . Bookmark the permalink.